Gingivita netratata se transforma in Parodontita.

Aceasta la randul ei, netratata, conduce la pierderea dintilor si la alte afectiuni de sanatate in organism.

1. Gingivita      

Reprezinta forma usoara de boala parodontala si este localizata strict la nivelul gingiei, determinand inrosirea, umflarea si sangerarea cu usurinta a acesteia. Din pacate, se declanseaza si evolueaza nedepistata de catre pacient deoarece nu determina sau produce un confort minim in acest stadiu. Gingivita este cel mai frecvent cauzata de igiena orala inadecvata, factorul determinant fiind cel microbian. Din fericire este reversibila, cu o buna si rapida rata de vindecare in cazul unui tratament profesional si o igiena orala la domiciliu corect efectuata.

Alti factori favorizanti ai gingivitei sunt: diabetul, fumatul, batranetea, predispozitia genetica, boli sistemice, stresul, regimul alimentar dezechilibrat, pubertatea, fluctuatiile hormonale (menstruatie, sarcina, etc), sarcina, infectia cu HIV si administrarea anumitor medicamente.

2. Parodontitele marginale    

In lipsa tratamentului, gingivita se poate transforma in parodontita. Factorul determinant ramane cel microbian, care se gaseste in placa bacteriana si tartru. Cu timpul, placa bacteriana se poate extinde si se va dezvolta sub linia gingiei, intre radacina si os. Toxinele produse de bacteriile din placa irita gingiile, provocand un raspuns inflamator cronic din partea organismului. Mai exact, organismul, ca urmare a acestei reactii incepe sa secrete local anumite substante care distrug tesutul osos in care stau ancorati dintii. Acestia, in functie de gradul de distructie osoasa (stadiul bolii parodontale) incep sa se miste, ajungandu-se la final, fara tratament adecvat sa se piarda.

Gingiile se dezlipesc de pe dinti si formeaza spatii retentive (care acumuleaza) numite pungi si in care se dezvolta infectii. Pe masura ce boala avanseaza, pungile se adancesc si astfel, cantitati din ce in ce mai mari de os si gingie sunt distruse. Adesea, acest proces distructiv care conduce la mobilitatea si pierdrea dintilor are simptome foarte discrete, greu sesizabile de catre pacient.

Exista mai multe forme de parodontita marginala insa cele mai comune sunt:

1. Parodontita agresiva – apare la pacienti sanatosi clinic si evolueaza extrem de rapid, distrugand in scurt timp cantitati mari de os.
2. Parodontita cronica – se caracterizeaza prin inflamarea tesuturilor de sustinere a dintilor si pierderea progresiva a atasamentului gingival si al osului. Reprezinta forma de periodontita cea mai des intalnita fiind caracterizata de formarea pungilor si/sau retractia gingiei. Chiar daca este caracteristica adultilor, aceasta poate sa apara la orice varsta, alternand in progresia sa perioade de evolutie lenta cu cele de evolutie rapida.
3. Parodontita ca manifestare a bolilor sistemice – debuteaza frecvent la varste fragede, fiind asociata cu boli cardiace, pulmonare sau cu diabetul.
4. Parodontita necrotica – se caracterizeaza prin necrozarea tesuturilor de sustinere a dintelui – gingie, ligament parodontal si os. Apare frecvent la pacientii cu afectiuni sistemice, cum ar fi cei infectati cu HIV, malnutriti si cei cu imunitatea prabusita (imunosupresie).

FACTORII DE RISC AI BOLII PARODONTALE

• Varsta – studiile Centrului American pentru Controlul si Preventia Bolilor demonstreaza ca persoanele in varsta sunt mai afectate de boala parodontala (peste 70% din americanii trecuti de 65 de ani sufera de aceasta boala);
• Fumatul – pe langa nenorocirile pe care le produce in organism, provocand afectiuni necrutatoare la nivel pulmonar, gastric, oral, cardio-vascular, cerebral, etc..  agraveaza boala parodontala, ocupand un loc fruntas in randul factorilor favorizanti ai acesteia;
• Genetica – cercetarile au demonstrat ca anumiti pacienti au o predispozitie genetica pentru boala parodontala. În ciuda obiceiurile agresive de igiena orala, aceste persoane pot fi mai susceptibile de a dezvolta boala parodontala. Identificarea acestor pacienti cu un test genetic, inainte ca acestia sa dezvolte primele semne de boala parodontala precum si instituirea tratamentului corect la timp va ajuta la pastrarea dintilor pentru intreaga viata;
• Stresul – este asociat cu multe boli grave, cum ar fi hipertensiunea arteriala, cancer precum si cu numeroase alte probleme de sanatate. Totodata, reprezinta un important factor de risc (favorizant) pentru boala parodontala. Cercetarile au demonstrat ca stresul scade imunitatea, adica capacitatea de a lupta impotriva infectiilor, inclusiv a celor parodontale;
• Medicamente – o anumita medicatie, cum ar fi anticonceptionalele, anti-depresivele sau anumite medicamente pentru inima pot afecta sanatatea dvs orala. Asa cum informati farmacistul sau medicii de alte specialitati despre problemele de sanatate de care suferiti si medicamentele pe care le luati, tot asa va rugam sa procedati si in cazul dentistului sau a furnizorului de ingrijire dentara;
• Bruxismul – stransul maxilarelor cu forte excesive si frecarea dintilor intre ei determina forte imense asupra tesuturilor care sustin dintii (ligamente si os) accelerand distructia acestora si implicit pierderea dintilor;
• Alte boli sistemice – interferenta acestora cu sistemul inflamator al organismului poate agrava starea gingiilor. Acestea includ bolile cardiovasculare, diabetul si artrita reumatica.
• Nutritia gresita si obezitatea – o dieta saraca in substante nutritive poate compromite sistemul imunitar al organismului, ingreunand lupta acestuia cu infectiile. Deoarece boala parodontala debuteaza cu o infectie, nutritia gresita sau dezechilibrata poate agrava problemele gingivale. In plus, cercetarile au aratat ca obezitatea creste riscul aparitiei bolii parodontale.