Ce sunt implanturile dentare?

Implanturile dentare sunt inlocuitori artificiali ai radacinilor dentare. Implantul dentar este de obicei fabricat din titan sau aliaje de titan. Suprafata implantului dentar poate fi acoperita cu diverse substante care cresc stabilitatea si integrarea osoasa a acestuia. Exista mai multe tipuri de implanturi dentare, insa cele contemporane au forma unui surub tronconic sau cilindric, asemanatoare cu a radacinii dentare naturale. Pe implanturile dentare se fixeaza coroanele sau lucrarile dentare (punti, proteze, etc). Lucrarile dentare pe implanturi pot fi fixe sau detasabile (mobilizabile).

Tipuri de implant dentar

De forma radacinii

Implanturile dentare de forma radacinii sunt cele mai populare in lume. Pot avea forma cilindrica, netede sau cu spire si forma conica.

Suprafata implantului dentar

Implanturile moderne au  suprafata de contact cu osul in topografie rugoasa pentru a permite celulelor osoase sa se depuna pe acesta,  osteointegrandu-l iar cea care vine in contact cu gingia are o topografie neteda, lucioasa, de care sa adere celulele epiteliale ale gingiei, sigiland spatiul de jur-imprejurul gatului implantului. Tehnologia a permis crearea de suprafete rugoase in mai multe topografii (nano si microrugozitati), astfel incat celulele osoase sa adere perfect de implant. Cu cat suprafata rugoasa este mai bine si mai atent prelucrata, cu atat calitatea implantului dentar este mai buna. Asta deoarece osul adera mai bine si uniform, iar rugozitatile prezente cresc suprafata de contact dintre implant si os, marindu-i stabilitatea mecanica initial si biologica ulterior osteointegrarii.

Componentele implantului dentar si tipuri de lucrari pe implant

Tratamentul prin implant dentar presupune mai multe componente: implantul propriu-zis, bontul protetic (face legatura intre implant si lucrare) si coroana dentara.

Lucrari dentare cimentate pe implant

Implantul dentar defineste numai zona (inlocuitorul) radacinii. Unul din mijloacele prin care o coroana se ataseaza la implantul dentar este cimentarea acesteia pe piesa intermediara (bontul protetic). Bontul protetic se insurubeaza la implant iar pe acesta se lipeste lucrarea cu ajutorul unui adeziv (ciment dentar). Este metoda perfecta de asezare a coroanei pentru un sigur implant dentar si necesita precautie mare deoarece in momentul lipirii, resturile/excesul de ciment se pot infiltra sub gingie, afectand in timp implantul. Se curata mai greu si uneori coroana se poate descimenta si pierde/sparge.

Lucrari dentare insurubate pe implant

A doua metoda de fixare a unei coroane/lucrari dentare la implant este cea de insurubare a acesteia. Astfel, coroana este direct insurubata la implant iar orificiul de acces al surubului de fixare este acoperit cu material de obturatie (plomba) la culoarea dintelui. Avantajul consta in indepartarea facila a acesteia ori de cate ori este nevoie (igienizari profesionale, mici reparatii, etc). Dezavantajul consta in faptul ca  acest surub mic, sub presiuni mari se poate slabi necesitand periodic strangeri cu chei speciale, dinamometrice (cu un cuplu de forta exact calibrat).

Miniimplanturi dentare

Miniimplanturile dentare sunt implanturi foarte subtiri, limitate ca si rezistenta  si cu indicatii limitate:

• Spatii inguste (zona incisivilor laterali) care sunt dintii cei mai ingusti din cavitatea orala – neindicate la restul dintilor (se pot fractura),
• Stabilizarea protezelor mobile (proteza mobilizabila pe implanturi „overdenture”) la batrani, atunci cand fortele masticatorii nu mai sunt asa de mari,
• Ca si implanturi provizorii, pentru fixarea de lucrari provizorii pana la integrarea implanturilor definitive sau pana la vindecarea aditiilor osoase atunci cand se reface volumul osos pierdut prin resorbtie (topire).

Implanturi care nu se mai utilizeaza (istorie)

Implanturile tip „lama”

Implanturile subperiostale

Bara fixata la os

Implanturi transosoase

Cu toate ca au facut „senzatie” la vremea lor, aceste tipuri de  implantare nu se mai utilizeaza (lama, subperiostale) sau unele dintre ele se utilizeaza limitat: implanturile „bara fixata la os” si cele „transosoase” – in cazurile de atrofie osoasa severa, cand pacientului nu i se pot realiza aditii osoase.

Implanturile zigomatice

Sunt implanturi foarte lungi si utilizate in situatii speciale.

Se plaseaza in partea din spate a osului maxilar (superior), acolo unde se afla sinusurile maxilare si osul prezinta cea mai scazuta densitate. Varful acestor implanturi sunt ancorate in oasele zigomatice (pometi), oase care-si pastreaza volumul si densitatea de-a lungul timpului, chiar daca osul maxilar se resoarbe. Sunt implanturi indicate in atrofiile maxilare severe, cand practic nu mai exista os (la maxilarul superior) sau osul restant este in cantitate foarte mica, fiind ocupat cu aer prin marirea exagerata a volumului sinusurilor maxilare. Reprezinta in acest caz o buna alternativa la chirugia invaziva, atunci cand pacientul nu poate sau nu doreste sa faca aditii osoase complexe pentru marirea volumului osos pierdut in aceasta regiune. Implanturile zigomatice  asigura rapid si eficient o stabilitate excelenta in zona posterioara pentru lucrarile dentare imediate (permite ancorarea imediata de lucrari fixe).

In anumite tehnici pot fi cu succes combinate cu implanturi conventionale – in regiunea frontala inseram implanturile conventionale iar in zonele posterioare inseram implanturile zigomatice  – procedeu numit „TotalFix+” .

In conditii de atrofie maxilara severa in toate zonele (inclusiv cea anterioara) se insera individual insa simultan, in aceeasi sedinta cate doua sau trei implanturi zigomatice pe fiecare parte a maxilarului superior (patru sau sase in total), tehnicile numindu-se „QuadZygoma” respectiv „Sixzygoma”.

Inserarea implanturilor zigomatice se  face prin proceduri chirurgicale foarte complexe care presupune o echipa medicala experimentata (implantologi, chirurgi BMF, proteticieni, anestezist, etc)  si toate dotarile specifice unui act chirurgical major – bloc operator, anestezie generala, tomograf dentar, etc.

Dupa lungi si costisitoare programe de trainig medical desfasurate in SUA, Spania si Belgia, dr. Chemal Taner si colectivul sau format din chirurgi si implantologi, precum  si din specialisti in protetica pe implanturi  au realizat in premiera nationala, in anul 2012, primele interventii de acest tip, astfel incat la ora actuala, rutina multiplelor cazuri operate ne recomanda ca prima  alegere pentru aceste operatii in Romania.